Tot spre deosebire de celelalte limbi romanice, româna a intrat în contact și cu alte idiomuri turcice (între secolele al IV-lea - al XIV-lea), care au influențat însă mai puțin lexicul românesc; este vorba despre ceea ce se numește influența preosmanlie, spre a o deosebi de cea numită turcă osmanlie, care reprezintă influența limbii vorbite pe teritoriul actualei Turcii.Există aproximativ 2.760 de termeni împrumutați din limba turcă. Predomină substantivele (91%) și adjectivele (6,3%). De asemenea, potrivit limbaromana.org, există și 32 de adverbe, 37 de interjecții, șase verbe, două conjuncții, un pronume și o prepoziție. Iată câteva dintre cele mai utilizate cuvinte din limba română de origine turcă. in timpul epocii fanariote (care a durat de la 1771 pana la 1821), influenta turca a atins punctul culminant, ca de altfel si cea neogreaca, despre care va fi vorba imediat. intru-cat populatia romaneasca, apartinand tuturor categoriilor sociale, a fost obligata sa intre in contact cu administratia otomana, limba romana s-a imbogatit in primul …
Dar limba romana a fost influentata de limba greaca veche in mica masura si numai in domeniul vocabularului. Conditiile in care se desfasoara acum influenta neogreaca asupra limbii romane din Tara Romaneasca si Moldova sunt aproape identice cu cele in care se exercita influenta turca osmanlie.Potrivit lucrării "Influența turcă asupra limbii române" care aparține filologului Emil Suciu, limba turcă a exercitat o influență asupra limbii române vreme de cinci sute de ani. Acesta a identificat mai multe etape prin care cuvinte de origine turcă au fost introduse în vocabularul românesc, ultima dată fiind în anul 1990. Influenta turca (osmanlie) începe în Peninsula Balcanica în secolul al XIV-lea si dureaza pâna în prima jumatate a secolului al XIX-lea. Elementele turcesti au patruns în limba româna în aceasta perioada în doua faze istorice: Prima Faza
Cuvinte românești în limba turcă nu au pătruns decât în număr foarte mic: boyar ˂ rom. boier; kalaraș "curier"; mukan ˂ rom. mocan ("cioban din Ardeal"); mamaliga; dalavere ˂ rom. daraveră ("tranzacție") - decalcat el însuși de la tc. alyșveriș [7].
ZlNtG.